Încă o declarație nefericită a unor politicieni, numiți în funcții cheie a statului român. Rând pe rând, (de parcă s-ar teme să scoată toți porumbeii deodată) aceștia apar pe sticlă sau pe rețelele de socializare și mai scapă câte un porumbel pe gură. Că te și miri: de unde atâta inteligență în capul lor?
Acum a fost rândul ministrului Educației Danierl David, de altfel om cu carte: cercetător, om de știință, fost rector și profesor universitar. Acesta a afirmat:
„Sper ca elevii să caute cu încredere această modalitate educațională, nu să o vadă, cum se mai întâmplă uneori acum, ca pe o variantă reziduală/periferică a filierelor teoretice sau vocaționale, generând în unele zone și cote crescute de analfabetism funcțional.”
Mai pe românește, a mutat pisica analfabeților funcțional în zona învățământului profesional. Declarația ministrului ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este înțeles acest segment al sistemului de educație și la riscurile stigmatizării lui chiar în momentul în care se încearcă revalorizarea sa.
Singurul studiu riguros și cu valoare științifică recunoscută la nivel internațional, care măsoară nivelul de alfabetizare funcțională este PISA, care se aplică pe elevii alfați în sistemul școlar la vârsta de 15 ani, o dată la 3 ani. Iar acesta confirmă, la fiecare reevaluare, că procentul analfabetismului funcțional în România este de peste 40%.
Analfabetism funcțional înseamnă incapacitatea de a folosi în viața reală cunoștințele teoretice dobândite la școală. Este vorba despre „elevi care știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc, nu pot extrage informații, nu pot face inferențe sau să analizeze un text”.
Gugulanu