Se spune că optimistul vede întotdeauna jumătatea plină a paharului, în timp ce pesimistul vede doar partea goală. Cam așa e și cu solstițiul de iarnă, momentul în care începe iarna astronomică.
Pesimistul vede în această zi, 21 decembrie, noaptea cea mai lungă și ziua cea mai scurtă. Frig, mult întuneric, facturi mai mari la gaz și curent, iarnă, burniță și ceață, atmosferă bacoviană (relativ). De partea cealaltă, optimistul știe că de astăzi nopțile devin mai scurte, crește durata zilei, așteaptă cu înfrigurare și… optimism urzica și nzilele însorite din primăvară. Deh, fiecare cu păprerea lui.
Un lucru este cert: 21 decembrie 2025, la ora 17.03, ora României, are loc solstițiul de iarnă, sau începutul iernii astronomice. De la acest moment și până la solstițiul de vară, din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.
Deși iarna începe din punct de vedere meteorologic pe 1 decembrie, debutul astronomic al sezonului rece are loc odată cu solstițiul de iarnă, când poziția aparentă a Soarelui pe cer reflectă mișcarea reală a Pământului în jurul acestuia.
Tradițiile legate de solstițiu au rădăcini extrem de vechi. Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare dedicată reîntoarcerii Soarelui provine din Mesopotamia antică, de peste 4.000 de ani. Festivitatea, care dura 12 zile, urmărea să-l ajute pe zeul Marduk (zeul suprem al Mesopotamiei, considerat apărător al ordinii și al echilibrului universului) să restabilească ordinea asupra haosului din regiune pentru încă un an.
În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.
Gugulanu