În spiritualitatea românească, Sfântul Ioan (sărbătorit astăzi, 7 ianuarie) este venerat ca Înaintemergător al Domnului, ocrotitor al pruncilor și al apei, iar sărbătoarea sa este asociată cu numeroase obiceiuri și credințe populare menite să aducă sănătate, belșug și protecție pe parcursul anului. În iconografia ortodoxă, Sfântul Ioan este adesea reprezentat cu aripi, simbol al rolului său de mesager divin, fiind considerat unul dintre cei mai mari sfinți ai creștinătății, după Fecioara Maria.
Sărbătoarea de astăzi este una a bucuriei și comuniunii, iar tradiția spune că tristețea în această zi poate aduce un an lipsit de noroc. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, dar au în comun ideea de purificare, veselie și solidaritate comunitară. Printre cele mai cunoscute se numără:
- Iordănitul femeilor – un ritual vechi în care femeile se adună la o gazdă, aduc mâncare și băutură și petrec până dimineața, cu dans și cântec, afirmându-și legăturile de solidaritate;
- Udatul Ionilor, practicat în Bucovina și Transilvania – sărbătoriții sunt stropiți simbolic cu apă sau purtați în alai prin sat, în amintirea botezului;
- Bradul împodobit la poartă, pus la casele celor care poartă numele Ion sau derivate;
- Petreceri cu muzică și lăutari, organizate de sărbătoriți;
- Stropirea cu agheasmă mare de la Bobotează, considerată protectoare împotriva bolilor;
- Aprinderea focurilor sau a candelelor în gospodării, pentru a alunga răul și a aduce lumină;
- Împărțirea de daruri (alimente sau băuturi), pentru a atrage belșugul în casă.
Tradiția populară păstrează și o serie de reguli menite să protejeze familia și gospodăria. Printre acestea, amintim: nu se bea vin roșu, deoarece amintește de sângele vărsat la martiriul sfântului; trebuie să fie veselie în casă, deoarece tristețea aduce necazuri tot anul; nu se folosește cuțitul, alimentele fiind rupte cu mâna și nu se spală rufe, nu se face curățenie mare, nu se coase și nu se mătură.
De asemenea, la capitolul superstițșii mai amintim: ziua este ținută pentru a feri casa de incendii și animalele de fiare sălbatice; fetele tinere se spală pe față cu apă de fântână pentru frumusețe și sănătate, iar stropirea cu agheasmă este considerată obligatorie pentru protecție împotriva bolilor.
Aproape 2 milioane de români își serbează onomastica, purtând nume precum Ioan, Ion, Ionuț, Ioana sau Ionela. Tuturor, un sincer LA MULȚI ANI!
Gugulanu