Geolog german: „Prăbușirea cascadei Bigăr nu e o catastrofă”. Geologul german Dr. Ulrich Hambach consideră că e foarte improbabil ca intervenția omului să fie cauza prăbușirii cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, notează deutsche welle
DW: Potrivit reprezentanţilor Romsilva, prăbușirea cascadei Bigăr are cauze naturale. Un ghid de turism și activist de mediu a declarat pentru DW că motivul este intervenția omului în circuitul apei, apa fiind deviată către o păstrăvărie, astfel încât roca din care este formată cascada – travertinul – nu a mai avut parte de necesarul ei natural de apă dulce. Cum vedeți dvs. lucrurile?
Dr. Ulrich Hambach: Teoretic, dacă întreaga alimentare cu apă ar fi întreruptă, s-ar putea ajunge, în decurs de ani și chiar decenii, la un proces intern de descompunere a calcarului, prin care întreaga structură ar deveni instabilă. Este însă foarte, foarte improbabil în acest caz ca devierea apei să fie cauza colapsului cascadei. Începând din anii 80, am fost implicat în mai multe proiecte privind travertinul, în mai multe țări europene, în cadrul cărora am fost în Italia, Spania, fosta Iugoslavie, Grecia și România, și în toate aceste țări există multe cazuri în care astfel de structuri s-au prăbușit. Un alt exemplu din România este cascada La Chișătoare, din Valea Moeciu, care s-a prăbușit parțial.
Din punct de vedere geologic, se poate exclude ca intervenția omului prin devierea apei să fi fost cauza prăbușirii cascadei?
În științele naturii, lucrăm cu probabilități. Iar acest lucru este foarte improbabil. Nu este exclus nici să ne cadă un meteorit în cap, dar e foarte improbabil.
În România se discută despre posibilitatea de a reconstrui artificial cascada prăbușită. Vi se pare o idee rezonabilă?
Ce rost ar avea așa ceva? Pentru niște poze pe Instagram? Poate sună brutal, dar după 200 de ani, structura se va regenera. Nu consider că prăbușirea cascadei Bigăr e o catastrofă. Sigur că e păcat, iar popularitatea cascadei în rândurile turiștilor își avea rostul, creând o legătură între oameni și natură. Astfel de legături sunt bune, dar această structură nu era unică nici în România, nici în Europa, și cu atât mai puțin la nivel global. Cascada a fost lăudată aproape isteric în urmă cu câțiva ani, sigur că dă bine în poze, dar e destul de mică în comparație cu alte structuri de acest fel din România.
Din punct de vedere al protecției mediului, o reconstrucție artificială a cascadei Bigăr ar fi irelevantă, chiar ridicolă. Dar dacă ar atrage turiști, actorii din domeniul turismului sunt cei care trebuie să decidă dacă merită investiția.
Sursa: deutsche welle