Nu mai e o noutate pentru cei ce au trecut prin școală, altfel decât gâsca prin apă, că în ultimii ani școala românească produce constant analfabeți funcțional. Conform datelor statistice numărul acestora se apropie de 50% din totalul elevilor. E rău? E bine?
După anul 1989, România a avut o instabilitate cronică la nivelul conducerii Ministerului Educației, înregistrându-se aproximativ 30 de miniștri (titulari sau interimari) în cei peste 35 de ani scurși de la Revoluție. Despre ncalitatea unora dintre ei în aceste funcții… mai bine nu spunem nimic.
Faptul că există persoane (tineri și din păcate mai puțini tineri) care citesc și nu înțeleg ce citesc, care ascultă o știre de exemplu și pricep cu totul altceva decât informația în sine, nu nbe mai iră deloc. Tinerii de azi sunt mai ocupați de modă, can-can, silicoane, unghii false și blugi rupți în cur și în genunchi.
Și pentru că tot s-a terminat simularea la examenul de capacitate, ca în fiecare an limba română s-a dovedit o limbă total străină de cunoștințele lor. Pentru exemplificare, redîm câteva din perlele examenului de anul acesta și de anul trecut:
- „Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”. „Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.
- „Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.
- „Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”.
- „Rima din prima strofă a încrucită”.
- „Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”.
- „Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”.
- ”Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”
Parcă ar fi de râs. Atâta doar că e de plâns. Și când te gândești că o parte dintre ei ajung în politica românească…
Gugulanu