Ca urmare a războiului din Ucraina au fost semnalate pe teritoriul României drone rusești. Abia atunci, autoritățile române au constatat că nu au nicio bază legală de a le doborî. Legea adoptată ulterior de Partlament a fost contestată la CCR de partidele suveraniste: AUR, POT și SOS România, iar aceasta a respins, în martie, sesizările la Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional şi la Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat luni 19 mai, decretul pentru promulgarea acestora. Legile au fost adoptate de Parlament în februarie şi atacate la CCR de AUR, POT şi S.O.S România.
Pe 26 februarie, Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul privind doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României și inițiativa legislativă privind controlul utilizării spațiului aerian și cea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul țării noastre.
Din data de 5 septembrie 2023, când au fost identificate primele fragmente, și până vineri, 17 ianuarie 2025, pe teritoriul României au fost identificate 12 situații, din care 11 în județul Tulcea, în urma cărora s-au ridicat fragmente de drone pe teritoriul României, iar dintre acestea șapte au fost găsite în zona Plauru, comuna Ceatalchioi, despărțită de orașul Ismail, Ucraina, doar de Dunăre.
Gugulanu