„În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale. Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic“ titrează Curs de Guvernare.
Doar 151 de comune (din 2862) și 5 orașe mici (din 216) îndeplineau în 2023 toți indicatorii minimali prevăzuți de lege pentru încadrarea în rangul de unitate administrativ-teritorială deținut, conform unei analize a Curții de Conturi referitoare la performanța acestor tipuri de UAT-uri.
Analizați individual, niciunul din cei opt indicatori stabiliți pentru comune nu era îndeplinit în proporție de 100%, iar urbanul mic a bifat integral doar doi indicatori din 17, arată datele din Raportul intitulat sugestiv „Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare”.
La capitolul dotări minimale obligatorii pentru a fi comună sau oraș, una singură este valabilă în toate aceste localități: cel puțin un așezământ religios.
În primii 15 ani după Revoluție au fost înființate, prin divizare sau schimbarea statutului localității, 339 de noi UAT-uri: 47 de municipii; 59 de orașe și 233 de comune. Procesul de înmulțire a orașelor n-a încetat nici în ultimii ani, deșii experții în demografie au semnalat repetat depopularea accelerată a localităților mici.
Guvernul are posibilitatea a sprijini unificarea administrativă a două sau mai multe dintre comunele cu scăderi accentuate de populație care sunt învecinate, dar până acum nu au existat astfel de demersuri, ele depinzând de inițiativa autorităților administrației publice locale, care se împotrivesc acestor inovări.
Doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii, în 2023, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii, față de 85% în anul 2022.
Situația nu va putea continua la nesfârșit. Întrebarea e cine va lua taurul administrativ de coarne și asta pentru că o reformă administrativă ar conduce la supărări locale, la pierderea unui bazin electoral și implicit mai multe emoții pentru liderii formațiunilor politice.
Gugulanu