Fenomenul adolescentelor care devin mame crește an de an și devine un fenomen îngrijorător. Doar anul trecut numărul fetelor minore din România care au născut a depășit cifra de 13 mii; întyr-un singur an.
Aproape una din 10 nașteri provine de la fete cu vârsta între 15 și 19 ani, iar sute dintre acestea sunt copile sub 15 ani. Datele oficiale arată cazuri repetate de nașteri la vârste extrem de fragede, inclusiv adolescente care au ajuns la al doilea sau chiar al treilea copil înainte de majorat. În acest context, se solicită o reformă profundă a legislației și introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie încă din primii ani de școală.
Potrivit datelor INS, în 2024 au fost înregistrate 143.637 de nașteri, dintre care 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani. În 601 cazuri este vorba despre fete sub 15 ani. Pentru 23 dintre acestea, copilul născut este al doilea, iar o adolescentă de nici 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară. De asemenea, 652 de fete care nu împliniseră 19 ani au ajuns la a treia naștere în 2024.
Conform datelor, 66% dintre minore au declarat că au primit informații legate de educația sexuală. Însă aproape 30% spun că aceste informații au venit din surse informale – rude, prieteni sau colegi.
În aceste condiții, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen.
La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore era de 27.845, dintre care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani. Luxemburg a fost statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14. O treime din numărul total al acestora provin din România.
Gugulanu