Primăvara din acest an nu vine doar cu ghiocei și mărțișoare, ori cu un strat proaspăt de zăpadă, ci și cu un moment special în care ziua devine egală cu noaptea: echinocțiul de primăvară. Deși din punct de vedere calendaristic primăvara a început la 1 martie, echinocțiul marchează începutul primăverii astronomice. Acest eveniment astronomic are loc în fiecare an în jurul datei de 20 martie și a fascinat oamenii din cele mai vechi timpuri.
Echinocțiul de primăvară este un fenomen astronomic care are loc la începutul primăverii și reprezintă momentul în care ziua și noaptea au o durată aproximativ egală peste tot pe Pământ. Termenul de echinocțiu provine din limba latină, din cuvintele „aequus” (egal) și „nox” (noapte), subliniind tocmai egalitatea dintre durata zilei și a nopții.
Soarele răsare aproape exact la punctul cardinal Est și apune la Vest, lucru valabil doar în preajma datei de echinocțiu. Acest moment marchează trecerea Soarelui din emisfera cerească sudică în cea nordică (punctul astronomic numit punct vernal). Din această zi, în emisfera nordică zilele vor deveni din ce în ce mai lungi decât nopțile, semnalând începutul primăverii astronomice, în timp ce în emisfera sudică fenomenul marchează începutul toamnei.
La Polul Nord, odată cu echinocțiul are loc răsăritul Soarelui după lunga noapte polară (debutul unei zile polare ce va dura 6 luni), iar la Polul Sud Soarele apune, dând startul nopții polare de 6 luni.
Data la care se produce echinocțiul de primăvară poate varia ușor de la un an la altul. În general, în ultimele decenii, acest eveniment astronomic are loc în jurul datei de 20 martie. Poate să cadă pe 19, 20 sau 21 martie, în funcție de anul specific. Anul acesta, echinocțiul va avea loc mâine (JOI), 20 martie, la ora 11 și un minut.
Gugulanu