Fața nevazută a pompierilor militari

Un om … salvator, om de cultură sau teolog ?

Banatul de sud sau Banatul montan aşa cum i se mai spune judeţului Caraş-Severin, a dat ţării personalităţi de prim rang, atât pe linie culturală cât şi militară. Dacă vorbim despre oameni de cultură, trebuie să-i amintim aici pe Paul Iorgovici (1764-1808) – scriitor, avocat şi profesor; Damaschin Bojincă ( 1802-1869) – publicist şi jurist, ministrul de justiţie sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza; şi mai nou, Traian Topliceanu (1904-1958) – publicist, profesor şi primar al Caransebeşului. Apoi, tot acest ţinut, binecuvântat de Dumnezeu, a dat peste 25 de generali, ofiţeri şi subofiţeri ai armatei romane, între care: Traian Doda (1822-1895) – general şi luptător aprig pentru drepturile românilor bănăţeni; Mihail Trapşa (1838-1896) – general şi om de cultură; Nicolae Cena ( 1844-1922) – general şi director de şcoala militara; Ioan Dragalina (1860-1916) -general şi comandant al Armatei I-a; Gheorghe Domăşneanu ( 1868-1940) – general, politician şi primar al Timişoarei, ş.a.m.d.

Un fapt ce trebuie adăugat aici, Grupul de pompieri militari Caraş-Severin, actualul I.S.U Semenic, a preluat numele bravului general Nicolae Cena, arestat o perioadă scurtă de timp de autorităţile maghiare pentru că a militat pentru drepturile românilor bănăţeni, numindu-se un timp Grupul de Pompieri ,,Nicolae Cena”.

Pe această linie a militarilor publicişti se înscrie si plt.adj. Ţunea Gheorghe, subofiţer în cadrul Detaşamentului de Pompieri Reşiţa, I.S.U. ,,Semenic”.

Născut în localitatea Pârvova, judeţul Caraş-Severin la data de 30 octombrie 1973, subofiţerul teolog îşi incepe studiile primare şi gimnaziale în localitatea natală, iar studiile liceale le termină în municipiul Reşiţa. După terminarea Facultăţii de Teologie din Caransebeş, în anul 2006 se angajează ca subofiţer în cadrul I.S.U. ,,Semenic”, unde activează şi în prezent.

De aproape 15 ani lucrează în slujba oamenilor, având la activ sute de intervenţii, la incendii, descarcerare sau pe echipajele SMURD.

Deşi si-a dorit sa activeze în plan teologic, viaţa i-a fost potrivnică, fapt ce l-a determinat să îmbrăţişeze cariera militară, aceea de pompier militar.

Citeste si:  Drum acoperit cu borhot la Bucova

Încă de pe timpul facultăţii începe să publice articole în diferite reviste, precum şi o serie de lucrării ce prezentau viaţa satului natal, istoria cultelor religioase din zonă şi/sau activitatea unor personalităţi culturale locale. Spre exemplu, prezentăm câteva din titlurile de cartecare au iesit sub semnatura sa: Pârvova- Contribuţii istorice; Craina- Lăcaşuri de cult; T.Topliceanu-Viaţa şi activitatea; Antologia lucrărilor lui T.Topliceanu; ş.a.m.d.

A participat la diferite simpozioane cu temă istorico-culturală, a avut prezentări de carte în Reşiţa, Caransebeş, Băile-Herculane şi Pârvova şi a publicat mai multe articole în diferite reviste de specialitate.

Pe viitor, cărășanul Gheorghe Ţunea doreşte să împlinească armonios meseria de pompier cu cea de publicist de istorie culturală, urmând ca la trecerea în rezervă să se dedice în totalitate studierii istoriei culturale din zona Crainei, pentru că, dupa cum spune chiar el ,, numai aşa viaţa socială a unui om se cunoaşte după cumulul de activităţi desfăşurate peste cadrul profesiunii sale “.

Participant activ la festivităţile de la Alba Iulia în fiecare an de 1 Decembrie, pentru a comemora jertfa ostaşilor români din primul război mondial, subofiţerul Gheorghe Ţunea dovedeşte solidaritate şi cinstire pentru înaintaşii noştri care şi-au jertfit viaţa pentru visul de secole al tuturor românilor, acela de a se uni cu patria mamă-România.

Acesta, este unul din multele exemple de oameni care, sub masca aceea de oameni duri și reci, in stare să-si păstreze sângele rece in situații de criză și să salveze vieți, aceea de pompier militar, întotdeauna se află un suflet, un om, cu tot ceea ce reprezintă el in totalitatea si complexitatea lui, cu calitățile și darurile cu care ne-a inzestrat pe toți Cel de Sus, doar că, de cele mai multe ori, aceștia stau in umbră, nevazuti de nimeni, facându-și în tăcere datoria de salvator și nu ,,ies la iveala,, decât privindu-i mai atent și descoperindu-i.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *