De 35 de ani ne văităm (post-electoral, desigur) că am ales greșit. Ba mai mult, acuzăm diaspora că a ales în numele nostru și a ales greșit. E drept într-un fel se vede lumea și România de la noi din bătătură și alta este viziunea asupra țării și a ceea ce se întâmplă, privită din afara granițelor.
Sictir, flegme, indolență, nepăsare, afaceri necurate, scârbă față de popor, recunoașterea impotenței în fața abuzurilor statului și a serviciilor, complicitate și se poate continua. Aceasta este cartea de vizită a președinților post decembriști ai României.
O primă greșeală a fost atunci când, pe vremea când Iliescu era președinte, l-am alungat pe regele Mihai. Nu sunt un regalist, dar încercați să gândiți cum ar fi arătat România fără bătăliile pentru președinție de atunci și până acum; doar încercați un exercițiu de imaginație.
După Iliescu a apărut Constantinescu ce și-a exprimat dezamăgirea și poate neputința de a face mai mult pentru țară, cu toate că a fost unul dintre cei mai buni președinți post revoluționari pe care i-a avut România.
Au urmat 2 mandate cu Băsescu dovedit turnător al fostei Securități, un foarte bun politician din punctul meu de vedere, dar malefic pentru țară. În perioada în care a condus destinele țării (10 ani) a tăiat pensii și salarii, a îndatorat România, a vândut flota și a subjugat justiția și serviciile.
Au urmat alți 10 ani cu un șifonier gol. Gol de orice urmă de respect pentru nația română, gol de implicare pentru interesul național, ahtiat după case și călătorii exotice. Și-a ales și și-a impus premierii, dovedindu-se de fiecare dată, că alegerile sale au fost proaste, foarte proaste pentru națiune (vezi Cioloș, Orban, Cîțu și parțial în opinia mea Ciolacu).
Dacă până acum am avut de ales între un lift și urcatul pe scări a țării, spre dezvoltare și bunăstare (și am ales mereu calea mai grea, cea de pe scări) acum avem de ales între scările tot mai abrupte și un hău căscat în locul unde era odată liftul.
Vrem să scuturăm bolovanii pe care-i cărăm în spate de 35 de ani, să ne opintim și să o luăm piptiș pe scări spre o Românie mai bună pentru noi și cei ce ne vor urma, sau alegem golul din locul unde era odată liftul și ne prăbușim, nu la parter ci mult mai jos. Alegere ne aparține.
Nu avem de ales duminică între două persoane, ci între două direcții; între un scaun gol de conținut (asta după 10 ani cu un șifonier la fel de gol de conținut) și un independent susținut de toate partidele progresiste cu excepția PSD-ului. Aceasta este realitatea și opțiunea pentru noi, poentru copiii și nepoții noștri.
Ieșim la vot sau așteptăm să decidă diaspora pentru noi, la fel cum au făcut-o în ultimele alegeri prezidențiale. Deschideți-vă mintea și alegeți între urcatul pe scări, târâș – grăpiș și hăul întoarcerii cu mulți, mulți ani înapoi. La aratul cu plugul și potcoviotul cailor de povară. Sau stați în case, indiferenți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Alegerea ne aparține.
Sursă foto: academiacurajului.ro
Gugulanu