Ziua de 20 iulie marchează în calendarul ortodox prăznuirea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante sărbători ale verii. Reprezentare emblematică a luptei împotriva păgânismului și a necredinței, Sfântul Ilie ocupă un loc aparte atât în tradiția creștină, cât și în folclorul românesc, unde este perceput ca o divinitate justițiară, stăpână a fulgerelor, tunetelor și ploii.
Conform Vechiului Testament, Sfântul Ilie a trăit în Regatul Israel în timpul domniei regelui Ahab și a fost cunoscut pentru puterea rugăciunii sale și pentru confruntarea directă cu idolatria. Spre deosebire de alți profeți, el nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați. Această imagine a fost preluată în tradiția populară, unde Sfântul Ilie este văzut ca un personaj teribil și neînduplecat, ce cutreieră cerurile pentru a pedepsi spiritele rele.
Ziua de Sfântul Ilie este marcată de numeroase interdicții, respectate cu strictețe în mediul rural. Se consideră că este periculos să se lucreze în această zi – să se coasă, să se spele sau să se desfășoare munci agricole – deoarece Sfântul Ilie ar putea pedepsi prin trăsnete sau grindină. Aceste credințe sunt legate de frica ancestrală față de fenomenele meteorologice violente care apar adesea în această perioadă a anului.
Sfântul Ilie marchează începutul simbolic al recoltei. În unele zone, în această zi se culeg plante de leac, considerate a avea puteri vindecătoare dacă sunt adunate acum și duse la sfințit. De asemenea, se consumă pentru prima dată merele de vară, considerate “merele Sfântului Ilie”, iar în satele de munte, stupii de albine sunt deschiși pentru recoltarea primei miere – un moment cu conotații ritualice.
Apicultorii îl consideră pe Sfântul Ilie protectorul lor spiritual, iar mierea obținută până la această dată este dusă la biserică pentru a fi sfințită. Este o zi în care natura este celebrată, dar și în care se fac previziuni legate de starea vremii: dacă tună de Sfântul Ilie, toamna va fi bogată, spun bătrânii.
Un alt obicei important este împărțirea de mere, faguri de miere, colivă și vin în memoria celor morți. În unele sate, copiii urcă în pomi pentru a scutura merele care vor fi apoi oferite în dar. Aceste gesturi ritualice au rolul de a menține legătura cu sufletele celor trecuți în lumea de dincolo, dar și de a aduce protecție gospodăriei.
În imaginarul popular românesc, Sfântul Ilie păstrează multe trăsături ale unei divinități precreștine a furtunii, fiind adesea echivalat cu zeii trăsnetului din mitologiile vechi (precum Zeus sau Thor). Tunetele sunt interpretate ca roțile carului său, iar fulgerele ca arme divine îndreptate împotriva duhurilor necurate care s-au ascuns în nori.
Foto: sanatateabuzoiana.ro