În noaptea de Revelion, românii întâmpină noul an respectând tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație, menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate.
În multe zone ale țării, Plugușorul și Sorcova sunt încă practicate, mai ales de copii și tineri, care merg din casă în casă pentru a ura belșug și un an îmbelșugat. Totodată, zgomotele puternice produse la miezul nopții, prin artificii și petarde, sunt considerate un mijloc de alungare a spiritelor rele.
Un alt obicei des întâlnit este purtarea de haine noi, simbol al unui nou început, dar și formularea de dorințe la trecerea dintre ani. Pe masa de Revelion, multe familii aleg să includă pește și să evite carnea de pasăre, conform credințelor populare.
Tradițiile românești se îmbină adesea cu obiceiuri internaționale. De exemplu, unii români au adoptat tradiția spaniolă a consumului a 12 boabe de struguri la miezul nopții, fiecare simbolizând o lună a noului an.
Specialiștii în etnografie susțin că aceste obiceiuri contribuie la păstrarea identității culturale și la consolidarea legăturilor dintre oameni. Chiar dacă unele tradiții se pierd în mediul urban, noaptea de Revelion rămâne un moment important de reflecție și speranță pentru anul care urmează.